Thursday, March 21, 2013

/ 70

kallikles, in gorgias al lui platon, are o teorie minunata despre dorinte.


un pic de background, intai.

in timpul dialogului, socrate propune o metafora.

omul e ca un fel de vas. cel cumpatat e un vas bun, fara gauri. cel necumpatat e un vas gaurit. satisfacerea dorintelor e ca umplerea vaselor. cel cumpatat isi umple vasul si, pentru ca nu se scurge nimic, ramane plin. in schimb cel necumpatat e sortit sa se umple mereu, pentru ca totul se scurge din el.

si prezenta dorintelor, adica absenta obiectului dorit, adica a fi un vas gol, inseamna durere.

dorintele sunt o lipsa, ceva care trebuie umplut. cu asta sunt de acord si socrate, si interlocutorul lui din finalul dialogului, kallikles.

numai ca daca pentru socrate placerea / fericirea inseamna a fi plin, a nu-ti mai dori nimic, pentru kallikles o viata de felul asta e tipul de existenta de care au parte pietrele si arborii.

placerea e procesul prin care te umpli, nu starea de a fi umplut.

si kallikles e de acord sa curga oricat - numai sa se poata umple, cu un influx puternic. sa nu fie niciodata plin, dar sa poata simti placerea umplerii. sa nu stagneze, sa nu se opreasca. sa suporte orice durere, pentru a maximiza placerea.

numai ca nu e vorba neaparat de satisfacerea imediata a dorintelor. a te umple imediat ce simti golul. asta daca inteleg bine ceea ce zice el.

omul perfect, cel cu adevarat demn de numele de om, sugereaza el (ceea ce traducatorii numesc virtuos - dar pentru greci virtutea insemna doar excelenta, nu avea neaparat o conotatie morala) e cel care isi lasa dorintele sa creasca.

e cel care, atunci cand vrea ceva, asteapta. asteapta ca dorintele lui sa devina suficient de puternice.

si, atunci cand nu se mai poate stapani, actioneaza. orice l-ar costa asta.

nu se teme nici de durerea abstinentei prelungite, nici de eventualele consecinte ale actiunii lui.

si daca nu actioneaza, inseamna ca dorinta n-a fost suficient de intensa.


am facut introducerea asta ca sa spun ca azi, probabil, dorinta mea n-a fost suficient de intensa.

pentru ca, daca ar fi fost, ar fi pus stapanire pe mine.

si as fi actionat.

si nu mi-ar fi pasat de consecinte.

pentru ca ceea ce descrie kallikles nu e omul perfect, ci omul pur si simplu.

Friday, March 15, 2013

/ 69

cand am legaturi cu cineva, legaturile acelea nu fac altceva decat sa ma lege.

nu ca in absenta lor as fi liber sau autonom.

libertatea / autonomia sunt imposibile - toate lucrurile sunt interdependente si exista unul prin altul, unul datorita altuia, se modifica unul pe altul, se intretin unul pe altul, you know?

dar legaturile leaga.

relatiile leaga.

si asta nu e ceva rau.

e doar ceva ce am remarcat.

si am zambit, si mi-am scarpinat obrazul.

Wednesday, March 13, 2013

/ 68

intrebarea mea favorita.

ar fi ok daca ar trebui sa mor peste 30 de secunde?

daca ar trebui sa mor peste un an, s-ar schimba ceva?

peste 10 ani?

nu s-ar schimba nimic.

ar fi perfect ok sa mor chiar acum, in timp ce scriu asta.

si poate ar fi mai simplu pentru mine sa fie asa.

trupul asta nu s-ar chinui.

si nu ar chinui pe nimeni.

gandul la moarte e cel mai bun lucru.

cel putin unul dintre cele mai bune.

iti arata unde esti.

Tuesday, March 12, 2013

/ 67

senzatia ca pierd timpul.

ca ar trebui sa fac lucruri importante.

sa citesc platon.

sa scriu.

sa fac sex cu v.

sa-mi observ respiratia inainte de somn si senzatiile in fiecare minut cat sunt treaz.

sa ajut oamenii.

de fiecare data cand apar gandurile astea, ele ma fac sa fug spre un eu proiectat undeva in viitor. sa-mi imaginez / construiesc / proiectez un eu care e bun si frumos pentru ca face lucruri bune si frumoase: citeste platon, scrie, face sex, mediteaza si ajuta oamenii.

nu pur si simplu un trup care sta intins si nu-i pasa nici macar de el, daramite de "lucrurile importante".

pentru cine importante, by the way?

/ 66

cand te atingi cu cineva foarte drag.

ii treci degetele prin par, ii atingi fruntea, obrajii, pleoapele si stati fata in fata, de o parte si de alta a mesei din local.

si asteptati, impreuna, si nu stii ce o sa se intample.

si refuzi toate gandurile care-ti vin.

si dureaza asa pana nu stii ce sa mai faci, si-ti retragi degetele, si-ti aprinzi o tigara.

si nu stii ce sa mai faci, pentru ca apare frica.

si-ti spui ca nu trebuie sa faci nimic.